Conferința Internațională PaRIS – Rezultatele Ciclului I și direcții pentru Ciclul II
Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate (ANMCS) a organizat Conferința Internațională PaRIS – „Rezultatele Ciclului I și direcții pentru Ciclul II”, un eveniment dedicat evaluării performanței sistemelor de sănătate din perspectiva pacienților. Evenimentul a reunit experți de înalt nivel din cadrul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), Comisiei Europene și Băncii Mondiale, precum și reprezentanți ai instituțiilor publice, ai profesioniștilor din domeniul sănătății și ai organizațiilor de pacienți.
Evenimentul a avut ca scop principal prezentarea și analiza rezultatelor obținute de România în Ciclul I al proiectului PaRIS (Patient-Reported Indicators Survey), o inițiativă strategică a OCDE care urmărește măsurarea, în mod comparabil la nivel internațional, a rezultatelor raportate de pacienți (Patient-Reported Outcome Measures – PROMs) și a experienței pacienților în sistemul de sănătate (Patient-Reported Experience Measures – PREMs), cu un accent deosebit pe îngrijirile acordate persoanelor cu afecțiuni cronice în asistența medicală primară.
Implementarea proiectului PaRIS în România
România a participat activ la proiectul PaRIS atât în faza de testare pilot (Field Trial), cât și în etapa de desfășurare a anchetei principale, ANMCS îndeplinind rolul de National Project Manager. Implementarea proiectului s-a realizat în conformitate cu metodologia standard elaborată de OCDE, adaptată contextului național, și a implicat o colaborare strânsă între instituții publice, profesioniști din domeniul sănătății și organizații reprezentative ale pacienților.
Metodologia de implementare a avut la bază o abordare în două etape: selecția și recrutarea cabinetelor de medicină de familie, urmată de selecția pacienților eligibili, utilizând proceduri de eșantionare probabilistică. Chestionarele aplicate – unul destinat medicilor de familie și unul destinat pacienților – au fost dezvoltate de OCDE, testate în cadrul fazei pilot și ulterior traduse și adaptate pentru România. Colectarea datelor s-a realizat atât în format digital, cât și pe suport de hârtie, cu respectarea strictă a cerințelor privind protecția datelor cu caracter personal (GDPR).
Rezultatele Ciclului I – principalele constatări
Rezultatele prezentate în cadrul conferinței se bazează pe un eșantion de 1.277 pacienți și 128 de cabinete de medicină de familie, fiind considerate relevante și statistic semnificative. Analiza datelor evidențiază o serie de concluzii importante pentru sistemul de sănătate din România.
Astfel, doar 43% dintre românii cu vârsta de peste 45 de ani și care trăiesc cu afecțiuni cronice declară o stare generală bună de sănătate, un procent semnificativ mai redus comparativ cu media OCDE. În același timp, rezultatele arată că România obține performanțe bune în domenii precum coordonarea îngrijirilor și îngrijirea centrată pe pacient, situându-se printre statele cu rezultate favorabile la nivelul OCDE.
Datele PaRIS scot în evidență și o serie de provocări structurale, printre care se numără nivelul redus de alfabetizare digitală în sănătate, durata insuficientă a consultațiilor pentru pacienții cu afecțiuni cronice multiple, precum și persistența disparităților socioeconomice și regionale. De exemplu, doar 15% dintre pacienții cu multimorbidități beneficiază de consultații cu o durată mai mare de 15 minute, comparativ cu media OCDE de 47%. Aceste diferențe sunt mai pronunțate în mediul rural și în rândul populațiilor vulnerabile.
Perspective și direcții pentru Ciclul II PaRIS
Un segment important al conferinței a fost dedicat discuțiilor privind direcțiile strategice pentru implementarea Ciclului II al proiectului PaRIS. Printre prioritățile identificate se numără crearea unei baze date naționale a pacienților, diversificarea canalelor de colectare a datelor, consolidarea cooperării între instituțiile publice din domeniul sănătății, clarificarea aplicării cadrului GDPR în contextul cercetării în domeniul Sănătății, precum și creșterea gradului de implicare a profesioniștilor din asistența medicală primară și a pacienților.
De asemenea, a fost subliniată importanța valorificării rezultatelor PaRIS în procesul de elaborare a politicilor publice, prin integrarea indicatorilor raportați de pacienți în mecanismele naționale de monitorizare, evaluare și finanțare a serviciilor de sănătate. Participanții au evidențiat necesitatea diseminării pe scară largă a rezultatelor către principalii actori din sistemul de sănătate și a utilizării acestora ca instrument de sprijin pentru elaborarea de politici publice care să asigure îmbunătățirea calității îngrijirii.
Participarea României la proiectul PaRIS reprezintă un moment important în procesul de modernizare și reformă a sistemului de sănătate, oferind o bază solidă de date comparabile la nivel internațional. Proiectul PaRIS a devenit pentru România un vehicul de creștere a vizibilității și importanței sale în activitatea OCDE din domeniul sănătății. Rezultatele obținute contribuie la o mai bună înțelegere a nevoilor reale ale pacienților și oferă repere esențiale pentru dezvoltarea unor modele de asistență medicală primară mai eficiente, mai echitabile și mai orientate către pacient.
PaRIS-Romania-CARAI PVS Greece Romania
PaRIS-Romania-PARIS PROJECT IN ROMANIA16dec25F
PaRIS-Romania-SISKOU IMPLEMENTATION OF PARIS IN GREECE
