CONFERINȚA ÎNGRIJIREA PACIENTULUI – Satu Mare 12-13 Oct.2018

Spitalul Județean de Urgență Satu Mare împreună cu Consiliul Județean Satu Mare a organizat, în perioada 12-13 Octombrie 2018, ”Conferința de îngrijire pacientului”.
La manifestare au participat mai mult de 350 persoane, reprezentanți ai spitalelor din zona centrală, de nord și estică a României – Satu Mare, Baia Mare, Miercurea Ciuc, Reghin, Cluj, Dej, Alba Iulia, Oradea, Bistrița Năsăud, Timișoara dar și invitați – lectori din Marea Britanie.
Au susținut cuvânt de deschidere, gazda manifestării, managerul Spitalului Județean de Urgență Satu Mare, domnul Ioan Adrian MARC, dr. Mihai MACRINA, directorul executiv Direcția de Sănătate Publică Satu Mare, doamna ec. Georgeta POP, Președinte-Director General Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Satu Mare, dr. Călin BUMBULUŢ, Vicepreşedinte al Colegiului Medicilor din România, dr. Marius-Octavian FILIP, director Unitatea de Standarde pentru Serviciile de Sănătate din cadrul A.N.M.C.S., doamna Viorica TOTOREAN, președinta OAMGMAMR – filiala Maramureș, vicepreședinte OAMGMAMR, domnul Constantin DEMIAN, președinte al OAMGMAMR – filiala Satu Mare și doamna Carole HALLAM, Lead Nurse Quality Improvement, Calderdale and Huddersfield N.H.S. Foundation Trust, Honorary Secretary Infection Prevention Society.
Tot în deschidere a fost semnat un Protocol de Colaborare între Spitalul Județean de Urgență Satu Mare și Spitalul Judeţean de Urgenţă Miercurea Ciuc.
Lucrările susținute de personal medical, asistente medicale și medici s-au axat predominant pe tema „Planul de îngrijire” și în corolar, ”Dosarul de îngrijire al pacientului”. S-au pus în discuție modele de practică, propuneri, inițiative dar și elemente desprinse din experiența unităților sanitare atât din România cât și din Marea Britanie.

În lucrarea de deschidere a sesiunii științifice din prima zi a lucrărilor, ”Planul de îngrijire – beneficiul pacientului”, doamna Viorica TOTOREAN, președinta OAMGMAMR – filiala Maramureș, vicepreședinte OAMGMAMR, a ținut să menționeze ”…evaluarea ANMCS este bine-venită…ne ajută în organizarea noastră” iar doamna Raluca TARBA (director îngrijiri, Spitalul Judeţean de Urgenţă Satu Mare) a considerat ca referință cerințele A.N.M.C.S., atât pentru Planul de Îngrijiri cât și pentru Formular de monitorizare a pacientilor critici pe timpul nopții realizat ”…muncind în echipă…”. Doamna Monica SUCIAVA și doamna Ioana CRISTOLȚEAN, în susținerea lucrării ”Primii pași în dosarul de îngrijiri la Spitalul Clinic de Recuperare Cluj”, au subliniat că punctul de pornire a întregului proces legat de Planul și Dosarul de îngrijire al pacientului, a fost generat de A.N.M.C.S. odată cu Ediția a 2-a a Standardelor de acreditare.
Din prezentări dar și din discuții au reieșit următoarele:
– o problemă importantă în implementarea oricărui plan și dosar de îngrijiri este și deficitul de personal, care împiedică o activitate normală, la care se adaugă și îngradirile legislative ale managementului spitalului, de exemplu flexibilizarea distribuției pesonalului în spital în funcție de nevoi, de încărcare, de dependența pacienților;
– completarea documentației legate de Planul de Îngrijiri, cel puțin la început, necesită timp dedicat care generează frustrare asistenților medicali și asa insuficienți în cele mai multe din cazuri, cu multiple și nu întodeauna bine dimensionate (normate) sarcini de efectuat;
– desi ”…sunt multe lucruri de completat” în documentația pentru Planul de Îngrijiri totuși evaluările efectuate până acum au evidențiat măcar un minim câștig de percepție al pacientului… ”pacientul este fericit că se stă de vorbă cu el”;
– dacă în 2017 a fost elaborat Ghidul Planului de Ingrijiri, anul 2018 va încheia finalizare unei forme unitare, a elementelor de bază care pot constitui baza realizării Planului Ingrijiri pentru toate spitalele;
– necesitatea particularizării Planului de Îngrijiri în funcție de specialitate și de tipul, competența spitalului;
– utilizarea, testarea unui Plan de Îngrijiri care inițial să vizeze elemente pe care secția sau spitalul respectiv le consideră esențiale, rămânând ca mai apoi, după evaluări, progresiv să fie introduse și alte elemente;
– nu contează ce model de Plan de Îngrijiri folosesc, important e să dezvolte și să folosească unul și să-și evalueze rezultatele;
– încercarea de sinteză a informațiilor de colectat în documentele utilizate pentru Planul de Îngrijire, astfel încât să nu fie nevoie de scris foarte mult, de utilizat multă hârtie – o variantă fiind completarea Planului de Îngrijire în format electronic exclusiv sau în formă mixă – letric și electronic;
– sunt intenții de digitalizare integrală a documentării medicale a activității spitalicești (”spital fără hârtii”);
– este mai facil să implementezi Planul de Îngrijiri dacă utilizezi principiul ”împarte sarcinile și dublezi succesul”, cu alte cuvinte pregătirea unui grup de „formatori interni”, care să explice asistentilor medicali modul de realizare / utilizare a documentației de completat, este benefică pentru implementarea facilă a Planului de Îngrijiri;
– necesitatea utilizării scorurilor sau/și a scalelor de evaluare inițială, pe parcursul internării și la externare;
– importanța prevenției infecțiilor asociate actului medical dar și a escarelor sau căderii pacienților;
– definirea unor ”pachete de îngrijiri specifice” utilizate în Marea Britanie de aproximativ 20 de ani (de exemplu: îngrijirea cateterui venos central, a cateterului venos periferic, a sondei urinare și a pacientului ventilat) și măsuri adiacente strict stanardizate pentru acestea ajută la scaderea variației îngrijirilor și a riscului tratamentului;
– foarte important acordarea unei atenții deosebite Cateterului (indiferent unde este el plasat) – etichetarea acestuia și utilizarea unui ”pașaport al cateterului” sunt elemente ce pot conferi siguranță actului medical oferit pacientului;
– percepția aspectului îngrijirilor ca și comunicarea sunt elemente foarte importante atât în relația cu pacientul cât și cu familia/aparținătorii;
– utilitatea pregătirii în comunicare specifică/adecvată cu pacientii/aparținătorii a întregului personal (de la portar la manager), mai ales în unitățile cu specific oncologic, pacienți în fază terminală;
– în strategia de prevenire și managementul ulcerelor de presiune, a escarelor este foarte importantă o colaborare la nivel național, o strategie națională de îngrijire a plăgilor bazată pe ghiduri, proceduri, protocoale care să ajute, să îndrume personalul medical spre o practică unitară, atât în punerea în evidență cât mai precoce de la internare a riscului de escară (poate chiar înainte de internare, printr-o colaborare cu Medicii de Familie sau/și cei de specialitate din Ambulator) cât și în prevenirea și tratarea holistică a ulcerelor de presiune apărute.

Astfel de manifestări, precum și aceasta de la Satu Mare, reflectă preocupări care nu numai că trebuie apreciate la adevarata lor valoare dar și stimulate pentru că aduc un aport benefic dezvoltării și materializării în activita tea de zi cu zi a personalului medical a conceptului de calitate și siguranță a pacientului.