ADVANTAGE Join Action ”Frailty Prevention Approach” – ”Abordarea fragilității vîrstnicului”, EU Health Programme Madrid, din 13 Decembrie 2018

La Madrid, în data de 13 Decembrie 2018, sala de conferințe ”Ernest Lluch” a Ministerului Sănătății din Spania a gazduit întlnirea celor 22 de delegații ale statelor participante la programul european ADVANTAGE Join Action ”Frailty Prevention Approach” – ”Abordarea fragilității vîrstnicului”,

 

 

 

 

 

 

 

Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate a participat ca invitat în delegația României, alături de reprezentanți ai Universității Babeș-Bolyai și Centrului Național de Sănătate Mintală și Luptă Antidrog. ANMCS este partener cu UBBB în acest proiect.

Pe parcursul acestei zile, delegaţiile prezente la întâlnire au audiat rapoartele coordonatorilor şi experţilor pe fiecare secţiune a proiectului și ulterior, au analizat pe grupe d e lucru aspectele prezentate în materiale şi au conturat aspecte generale pentru viitoarea etapă, de oferire a autorităţilor guvernamentale, de propuneri concrete, de modele pentru implementarea conceptului de fragilitate a vârstnicului. Materialele prezentate sunt esenţa parcurgerii evidenţelor ştiinţifice care vin să susţină conceptul de fragilitate a vârstnicului dar şi aspecte locale din tările europene care vizează această temă.

Coordonatorul general al proiectului dl. Lecadio Rodriguez-Manãs împreună cu coordonatorul adjunct, dna Inés Garcia-Sánchez au prezentat documentul concluziv reieșit după 2 ani de conlucrare fructuoasă a reprezentanţilor autorităţilor centrale, regionale și a partenerilor, din statele participante la program. Raportul – ABORDAREA PREVENTIVĂ A FRAGILITĂŢII, cuprinde, pe lângă un ghid despre fragilitatea vârstnicului şi recomandări pentru dezvoltarea de politici de sănătate care să susţină acest concept.

Creșterea numărului populației în vârstă este una dintre problemele majore actuale și mai ales de viitor ale Europei.

Predicțiile, bazate pe Raportul European al Îmbătrinirii din 2015 arată că numărul persoanelor peste 65 de ani va crește de la 18% la 28% până în 2060 iar a celor peste 80 de ani, cel puțin se va dubla (de la 5% la 12%). Însă cel puțin legat de subiectul fragilității vârstnicului nu proporția contează ci mai ales numărul în continuă creștere de persoane în vârstă care au riscul major de a deveni fragili și care foarte probabil vor dezvolta dizabilități.

Procesul de îmbătrânire în sine creşte riscul de fragilitate dar nu generează automat fragilitatea, care este rezultatul interacţiunii mai multor factori, precum procesul de îmbătrânire, bolile cronice, stilul de viaţă, mediul şi elementele cultural-religioase etc.

În ciuda numeroaselor discuțiilor legate de o definiție de comun acord agreată, este larg acceptat că termenul de frailty – fragilitatea vârstnicului este indubitabil legat de vârsta persoanelor; persoana tânără poate avea un status de vulnerabilate dar nu de fragilitate. Fragilitatea vârstnicului se manifestă printr-o scadere fizilogică a resurselor biologice și o creștere a vulnerabilității, cu posibile consecințe precum dizabilitățile, instituționalizarea, spitalizarea sau decesul.

 ”Fragilitatea vârstnicului este o scădere progresivă a funcționalității sistemelui fiziologic, în funcție de vârstă, care duce la scăderea capacității intrinseci, a rezervelor funcționale, conferind astfel o vulnerabilitate extremă față de factorii de stres și o creștere a riscului față de elementele cu efect negativ asupra sănătății” (OMS, 2015).

Cu toate acestea, fragilitatea vârstnicului poate fi prevenită sau întârziată asigurând o viețuire mai lungă și cu afectări mai reduse sau controlabile ale sănătății. Astfel, cu măsuri adecvate, luate din timp, de prevenire dar și de reconfigurare a sistemelor sanitare, s-ar putea controla impactul major previzionat de tendința accentuată de îmbătrinire a populației europene asupra sustenabilității sistemelor de sănătate din țările membre.

Comisia Uniunii Europene luând act de această situație, a hotărât împreună cu 33 de parteneri din 22 state membre, să demareze începând cu 2015, proiectul ADVANTAGE ca o acțiune comună finanțată prin al Treilea Program de Sanatate al Uniunii Europene 2014-2020.

Proiectul şi-a propus să sensibilizeze societatea europeană, populaţia, autorităţile, să creeze o cultură a respectului faţă de persoanele vârstnice fragile şi să ia măsuri adecvate nu numai de protecţie şi tratament adecvat ci măsuri, chiar personalizate de prevenire şi protecţie faţă de fenomenul de fragilizare a vârstnicului.

Romania se situează într-o poziție considerată ”echitabilă” în ceeace privește abordarea conceptului de fragilitate a vârstnicului, față de alte țări precum Marea Britanie, Spania, Franța, Italia sau Finlanda care au o strategie națională și o experiență notabilă pe această temă.

Categoria de încadrare în funcție de abordarea conceptului de fragilitate a vârstnicului	Statele membre ale programului ADVANTAGE
SUSTENABILĂ 1	–
AVANSATĂ 2	Finlanda, Franța, Italia, Spania, Marea Britanie
BINE DEZVOLTATĂ 3	Belgia, Irlanda, Olanda, Polonia
ECHITABILĂ 4	Austria, Cipru, Germania, Grecia, Malta, Portugalia, România, Slovenia
BAZALĂ 5	Bulgaria, Croația, Ungaria, Lituania

(1) există o strategia națională evaluată pe tema fragilității vârstincului sau un plan agreat pentru susținerea acesteia;

(2) există o strategia națională pe tema fragilității vârstincului;

(3) sunt dezvoltate/funcționale intervenții/programe relevante pe tema fragilității vârstincului;

(4) ceva este făcut în domeniul fragilității vârstincului;

(5) nimic nu este făcut în domeniul fragilității vârstincului.

Modelele de abordare a persoanelor vârstnice nu trebuie să fie centrate doar pe tratarea patologiilor cronice pe care le au, ci și pe elemente de îngrijire și sprijin pentru a preveni declinul, fragilitatea și dizabilitățile. Deși sunt legate între ele, totuși nu există o relație lineară între patologiile cronice și funcționalitatea persoanei, funcționalitatea fiind defapt factorul principal al calității și satisfacției vieții vârstnicului.

Fragilitatea se caracterizează printr-o dinamicitate care se poate modifica în funcție de abilitatea vârstnicului de a îndeplinii activități independent. Indiferent de nivelul ei, fragilitatea vârstnicului reprezintă un grad de risc – risc de cădere, risc de efecte adverse la medicație/tratament, risc de pierdere a independenței, risc de agravare a patologiilor sau chiar deces.

De aceea, prevenția cuprinzătoare a fragilității vârstnicului presupune măsuri în domeniul vieții sănătoase, educației pentru sănătate – efectuarea constantă de exerciții fizice (30-45 minute de trei ori pe săptămână), mișcare zilnică, activități casnice sau de întreținere personală, activități de interrelaționare, de socializare pentru a reduce izolarea, depresia, anxietatea și imobilitatea. S-a evidențiat că alimentația, o dietă sănătoasă gen dieta mediteraniană, poate contribui, pe lângă activitățile enumerate mai sus, la scăderea riscului de a deveni vârstnic fragil. O mare atenție trebuie acordată polipragmaziei căci fragilitatea poate induce efecte secundare importante.

Dezbaterile și consensul participanților la proiect au dus la formularea următoarelor concluzii generale:

– prevenția fragilității vârstnicului trebuie să devină o prioritate a sănătății publice la nivelul Uniunii Europene;

– societatea civilă, comunitățile și toate părțile interesate trebuie activ implicate;

– politica de sănătate trebuie să fie centrată atât pe persoană cât și pe populație;

– este necesar un screening sistematic pentru a identifica din timp fragilitatea vârstnicului;

– pentru optim rezultat, prevenția și intervențiile timpurii trebuie să se bazeze pe o Evaluare Geriatrică Completă;

– serviciile și suportul necesar trebuie gândite și oferite integrat și centrat pe persoană;

– pregătirea personalului medical și nemedical trebuie să fie specifică;

– trebuie investit în cercetarea și evaluarea fragilității vârstnicului;

– trebuie stimulată utilizarea tehnologiilor de informatică medicală și a aplicațiilor digitale din domeniu.

Faza de implementare a proiectului presupune eforturi conjugate, pe multiple planuri, atât politic, ale autorităţilor centrale, cât şi cetăţeneşti, comunitare.

Ca atare, pentru o politică coerentă privind fragilitatea vârstnicului, fiecare stat membru UE trebuie să parcurgă următorii pași:

– să-și identifice la nivel național sau, după caz, regional domeniile de acțiune legate de fragilitatea vârstnicului și să le poziționeze adecvat în politicile lor sanitare;

– să-și stabilească obiective și rezultate de atins la nivel național sau, după caz, regional, legate de fragilitatea vârstnicului;

– să implementeze intervenții dovedite a fi eficiente pentru a reduce factorii de risc legați de fragilitatea vârstnicului;

– să implementeze intervenții dovedite a fi eficiente pentru a gestiona la nivel individual fragilitatea vârstnicului;

– să implementeze intervenții dovedite a fi eficiente pentru pregătirea specifică a personalului sanitar și de suport în domeniul fragilității vârstnicului;

– să monitorizeze progresul și să măsoare rezultatele, ținând cont de indicatorii propuși;

– să elaboreze acțiuni și cooperări multisectoriale care privesc fragilitatea vârstnicului;

– să promoveze colaborarea internațională / interregională pentru transferul / promovarea exemplelor de bune practici în domeniul fragilității vârstnicului.

În programul ADVANTAGE partenerii din România sunt:

– Centrul Național de Sănătate Mintală și Luptă Antidrog;

– Școala Națională de Sănătate Publică, Management și Perfecționare în Domeniul Sanitar București (SNSPMPDSB);

– Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) în parteneriat cu Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate (ANMCS).